C. T. Russel si W. M. Branham - comparatie

 

Charles Taze Russell și William Marrion Branham sunt două figuri importante în istoria religiilor creștine neoprotestante, dar interpretările lor diferă semnificativ în ceea ce privește poziția lor ca „mesager final” sau „profet”. Mai jos este o paralelă între cei doi:

---

1. Context religios și scopul misiunii lor

Charles Taze Russell (Martorii lui Iehova)

• Context: A fost fondatorul mișcării Studenților Bibliei, care ulterior a evoluat în Martorii lui Iehova.
• Obiectiv: Scopul lui Russell era să restaureze creștinismul la învățăturile originale ale Bibliei, pe care el credea că au fost corupte de tradițiile și dogmele bisericilor tradiționale.
• Viziune despre sine: Russell nu s-a autointitulat „ultimul mesager” în sens strict, ci mai degrabă s-a văzut ca un „servitor credincios și înțelept” (bazat pe Matei 24:45-47). A fost considerat de adepții săi un reformator inspirat, dar nu un profet în sens literal.

William Marrion Branham (Mișcarea Branhamistă/Penticostală)

• Context: Branham a fost un predicator carismatic asociat cu mișcarea penticostală, dar a fondat o comunitate care îl consideră un profet unic.
• Obiectiv: Branham s-a prezentat ca un mesager al „epocii finale a bisericii” din Apocalipsa, aducând o interpretare apocaliptică a Scripturii.
• Viziune despre sine: Spre deosebire de Russell, Branham s-a declarat explicit „profetul epocii finale” și a susținut că el este ultimul dintre cei șapte mesageri enumerați în scrisorile către biserici din Apocalipsa (capitolele 2-3).

---

2. Rolul Scripturii și revelației

Charles Taze Russell

• Interpretarea Bibliei: Russell a insistat pe interpretarea literală și cronologică a Bibliei, folosind texte precum Daniel și Apocalipsa pentru a explica planul lui Dumnezeu și cronologia timpului.
• Revelație personală: Russell nu a pretins să aibă revelații directe de la Dumnezeu. A considerat că înțelegerea sa despre Scriptură vine din studiu intens, nu din inspirație divină specială.

William Marrion Branham

• Interpretarea Bibliei: Branham a combinat interpretarea literară cu revelații personale, susținând că a primit direct de la Dumnezeu înțelegeri speciale despre Scripturi.
• Revelație personală: A pretins că i-au fost încredințate mesaje divine prin viziuni și îngeri, afirmând că el descoperă tainele Scripturii care au fost ascunse până atunci.

---

3. Escatologie și „epoca finală”

Charles Taze Russell

• Timpurile finale: Russell a învățat că „timpurile neamurilor” se încheie în 1914, eveniment ce a marcat începutul domniei lui Cristos în ceruri. Totuși, el nu s-a văzut pe sine ca fiind „ultimul mesager” al acestei perioade.
• Mesajul său: Russell a pus accent pe restaurarea ordinii divine și pe pregătirea pentru Împărăția lui Dumnezeu.

William Marrion Branham

• Timpurile finale: Branham a susținut că el este ultimul profet al epocii finale, iar mesajul său este singura cale prin care oamenii se pot pregăti pentru întoarcerea lui Isus.
• Mesajul său: A declarat că trăim în ultima „dispensație a harului” și că doar cei care urmează mesajul său vor fi parte din Mireasa lui Cristos.

---

4. Moștenirea și influența

Charles Taze Russell

• Impact: Mișcarea sa a dat naștere Martorilor lui Iehova, care astăzi numără milioane de membri în întreaga lume. După moartea sa, organizația a fost restructurată, iar autoritatea centrală a trecut la Corpul de Guvernare.
• Percepția despre Russell: Martorii lui Iehova îl respectă ca un reformator, dar nu îl venerează. Ei nu consideră că el a fost un profet.

William Marrion Branham

• Impact: Branham a influențat mișcările penticostale și carismatice, iar adepții săi îl consideră un profet unic și indispensabil. Comunitățile branhamiste cred că mesajul său rămâne esențial pentru mântuire.
• Percepția despre Branham: Unii îl văd ca un eretic, alții ca un profet esențial. Adepții săi cred că mesajul său este valabil chiar și după moartea lui.

---

Concluzie

Deși atât Russell, cât și Branham au influențat profund comunități religioase, abordările lor diferă semnificativ:

• Russell a fost un învățător și un reformator care a pus accent pe analiza Bibliei și pe restaurarea învățăturilor creștine.
• Branham s-a autoproclamat profet și mesager final, susținând că are o misiune divină unică și exclusivă pentru timpul sfârșitului.

Această diferență reflectă abordări distincte ale autorității spirituale: Russell s-a bazat pe Scriptură, iar Branham pe revelații personale.